Capela Gladiolelor

Intr-o capela laterala, o lumina oblica scoate in evidenta vaze pline cu gladiole. Parfumul lor evoca amintiri intime, legate de anumite anotimpuri ale vietii, de maini care aranjeaza cu grija florile si de o liniste plina de asteptare.

Muzica de orga din acest spatiu aminteste de momentele de pregatire a bisericii sambata dupa-amiaza, cand o insoteam pe mama sa curete biserica. Acordul olfactiv traduce acest moment printr-o nota florala subtire si luminoasa sustinuta de o baza verde si usor pamantie care evoca umiditatea capelei si respiratia proaspata a pietrei.

In acea capela, gladiola devine o emblema a respectului si a elevatiei. Lumina, floarea si muzica se unesc intr-o singura miscare care conduce spatiul catre o dimensiune superioara, unde memoria personala isi gaseste implinirea.